joi, 2 ianuarie 2020

Ce vreau să fac pentru mine?




v  Mi-e dor de acea perioadă în care mare mea grijă era să iau nota maximă la un examen …
v  Mi-e dor de vacanţele de vară în care mă prindeau zorii zilei citind cartea preferată ...
v  Mi-e dor de orele petrecute la bibliotecă şi de zilele în care mă întorceam acasă cu un morman de cărţi noi ...
v  Mi-e dor să râd şi să mă bucur de lungile plimbări în parc ...
v  Mi-e dor să zâmbesc în fiecare dimineaţă pentru că am ocazia să văd soarele pe cer ...
v  Mi-e dor să văd tineri citind, nu doar butonând telefoanele ...
v  Mi-e dor să scriu toate romanele pentru care am întocmit planuri de idei ...
v  Mi-e dor să colecţionez zâmbete de la oameni speciali ...
v  Mi-e dor să întâlnesc persoane sincere şi prieteni adevăraţi ...
v  Mi-e dor să vorbesc cu cei dragi tot timpul, nu numai seara ...
v  Mi-e dor de momentele de singurătate ...
v  Mi-e dor să cunosc oameni respectuoşi, nu doar politicoşi şi pasivi ...
v  Mi-e dor să cunosc oameni implicaţi cu un suflet mare cărora le pasă de ceilalţi ...
v  Mi-e dor să văd echitate şi echilibru în toate ...

Însă, în 2020 mi-am promis să fac tot ceea ce-mi place, să îmi pese mai mult de mine şi mai puţin de părerile celor din jur.

Aşa că,

ü  Am curaj să îmi urmez marele vis: să fiu profesor universitar. Deja m-am înscris la doctorat. Ştiu că nu va fi uşor, dar merită să încerc.
ü  Voi retrăi momentele din vacanţele de vară. Diferenţa constă în faptul că acum voi merge şi la facultate şi la serviciu. Nici nu ştiu cum voi combina studiile la zi şi munca de birou. Sunt sigură că voi excela aşa cum am reuşit şi la master.
ü  Cu siguranţă, voi merge de multe ori la bibliotecă pentru a face cercetările necesare pentru teza de doctorat. Cărţile destinate literaturii le voi cumpăra.
ü  Nu ştiu cât timp liber voi avea pentru plimbări în parc, dar sigur mă voi bucura de câteva.
ü  Atitudinea este totul. O zi bună începe întotdeauna cu un zâmbet.
ü  Am început să scriu la al doilea roman. Deja am terminat primele două capitole.
ü  A trecut un an de când sunt administratorul unui blog destinat cititorilor. Astfel, am ocazia să dăruiesc cărţi celor care le iubesc.
ü  Pentru mine contează mult ca şi cei din jur să fie fericiţi. Nu este greu să fac ceva care să-i bucure pe ceilalţi.
ü  Azi, sinceritatea este un defect, iar prietenii adevăraţi nu există. Toată lumea are un interes, iar când „prietenul” şi-a atins obiectivul, nu mai contează nimic. Ce trist, nu-i aşa?
ü  Sarcinile şi responsabilităţile ne răpesc momentele preţioase, adică, cele petrecute cu familia. Vreau să nu mai pierd astfel de clipe.
ü  Simt nevoia să stau singură, „să ascult” liniştea, să mă gândesc ...
ü  Tot mai puţini oameni ştiu să se poarte civilizat şi cu bun simţ.
ü  Ştiu că o picătură de apă nu va umple un pahar, însă dacă pot nu voi înceta niciodată să ajut.
ü  Îmi doresc mult ca fiecare persoană să fie apreciată după munca depusă, după rezultatele obţinute şi nu după interese.

Nu voi putea schimba lumea, dar voi încerca mereu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu