Recenzie ,,În altă viață” de Marc Levy

Titlul: În altă viață

Autorul: Marc Levy

Editura: TREI

Număr pagini: 238

Încercând să dezvăluie destinul misterios al unei picturi, Jonathan se va întâlni cu Clara. Și unul, și celălalt simt că s-au mai văzut cândva. Dar când? Și unde? La Londra, în urmă cu un secol...
Cam așa începe povestea și la destinul celor doi se rezumă totul.

Jonathan, expert cunoscut în lumea artei, este genul de om care ține morțiș să-și ducă ideea până la capăt, fapt ce îl aruncă într-o altă locație și în cu totul altă poveste. Pe parcursul cărții dă dovadă de o mare tandrețe, o dragoste adevărată, ascunsă printre frânturi de cotidian.
De asemenea, și curios lucru, poartă aerul unui oarecare ce pare a se bucura de puținul vieții cu Anna.

Ca să cunoști obiceiurile cuiva, e de-ajuns să-ți faci timp să te uiți cum trăiește.—Sunteți într-adevăr foarte amabil părând într-atât de interesat, dar n-ați înțelege probabil nimic din toate acestea, sunt niște chestii îngrozitor de plictisitoare și legate de lumea în care lucrez.—Acordați-mi o șansă, la ce planetă vă referiți?

Clara este varianta feminină a lui Jonathan. Atrasă și ea de marele pictor Vladimir Radskin și de faimoasele sale opere, intră în jocul lui Jonathan și ajută la dezlegarea misterelor din trecut. O ființă simplă, cu o galerie de artă din care scoate profit, se dovedește la final a fi pionul-cheie din carte.

Anumite prezențe sunt uneori liniștitoare, chiar dacă sunt tăcute.

Având în vedere că acum urmează propria părere despre carte, trebuie să recunosc cu sinceritate că Marc Levy m-a dezamăgit complet cu În altă viață. Făcând o comparație cu o altă carte de-a scriitorului, Și dacă aș mai trăi o dată, cartea de față nu tratează ideea cum se cuvine. Descrierile sunt scurte sau lipsesc atunci când ar trebui să apară, dialogul a fost destul de chinuitor pentru mine să-l citesc, pentru că replicile sunt prea încărcate, deplasate și prea pompoase. Acțiunea merge alert, pe un făgaș neprevăzut și neconturată îndeajuns. Situațiile sar de la unele banale, la complicații din care crezi că poți ieși doar cu greu, iar asta devine supărător la un moment dat.

Puncte tari:
-Este clar că ideea folosită este originală și încâlcită, deci devine atractivă;
-Mi-a plăcut nespus tipologia personajelor și încadrarea lor în context;
-Numeroasele citate excepționale peste care am dat trebuie neapărat menționate;
-Mi-a plăcut și încercarea de a îmbina cât mai multe elemente: artă, pictură, dragoste, filolosofie, istorie, acțiune;
-Sfârșitul, despre care vreau și pot să afirm că a fost neașteptat și m-a impresionant în mod plăcut.

Puncte slabe:
-Conturarea neîndeajuns de bine a personajelor;
-Săritul de la un loc la altul în doar două pagini și expus aiurea în paragrafe mult prea scurte;
-Descrieri insuficiente;
-Proasta îmbinare a genurilor;
-Dialogul despre care am vorbit deja.

Un citat memorabil:

Te iubesc, fără să știu cum să mă opresc din a te iubi, fără să știu nici cum, nici de ce. Te iubesc așa, pentru că nu știu altfel. Unde nu ești tu, nici eu nu mai sunt.

În concluzie, recomand cartea aceasta celor care sunt interesați de filosofie, de teoria sentimentului de deja-vu și de o serie de idei propuse spre dezvoltare, dar și celor care caută o poveste de dragoste originală și pot trece peste erorile de scriere ale lui Levy.
De la mine cărticica primește două steluțe din cinci.

Jovia.

Cum fac o recenzie?

Întrebarea asta mi-am pus-o abia când m-am văzut pusă în fața faptului împlinit și abia știam ce înseamnă. Începând mai întâi la ,,Timp de citit”, am căutat diverse modele de recenzii și am constatat că nu urmăresc un anumit tipar. Oricâte recenzii am citit, toate erau diferite. Așa am învățat să fac o recenzie proprie, care să urmărească esențialul pe care cititorul îl caută, dar care să și satisfacă curiozitatea în legătură cu respectiva carte.

Cum fac o recenzie?

Pasul 1.
Vor fi necesare unele detalii de introducere precum:
-titlul(original sau nu);
-autorul;
-editura;
-numărul de pagini;
-genul(nu este obligatoriu, puteți folosi asta la Pasul 2.).

Pasul 2.
După ce ați stabilit baza, continuați cu prezentarea temei, a subiectului cărții.
Trebuie să aveți în vedere o prezentare succintă, coerentă, fără a marca finalul. Puteți face apropouri asupra lui, dar nu-l scrieți. Ați lua tot misterul.
Nelipsite vor fi citatele scoase de voi, bineînțeles. Fiecare acțiune sau idee poate fi încadrată de un citat, o replică memorabilă.

Pasul 3.
După prezentarea acțiunii, evident, prezentarea personajelor.
Luați cele mai active personaje și încadrați-le în tipologii, faceți comentarii asupra lor, scoateți câteva trăsături de caracter și nu uitați de citate nici aici.

Pasul 4.
Propria părere argumentată.
Paragraful acesta va fi stricat subiectiv. Vă dați cu părerea despre modul de scriere, despre construcția personajelor, firul acțiunii și, dacă e cazul, redactarea cărții.
Argumentați mereu.

Pasul 5.
Partea mea favorită: puncte tari și puncte slabe. :)
Pasul acesta îl recomand scris la liniuță pentru o aerisire a cuvintelor.
Veți face două paragrafe cu două titluri și încercați să priviți romanul în ansamblu, apoi alegeți de acolo ce v-a plăcut și ce nu. Fiți sinceri!

Pasul 6.
Finalul. Scrieți un fel de concluzie, scurtă, succintă și nu uitați să dați o notă cărții.

Ei bine, cam asta urmăresc eu în redactarea recenziilor și sper că am putut ajuta pe cineva cu acest articol.
Dacă aveți întrebări, aștept să vă răspund.

Toate gândurile mele bune!
Jovia.

Prezentare

Bună!

Majoritatea dintre voi mă știți de pe ,,Timp de citit”, deci, eu sunt Jovia. Am 20 de ani și pasiunea pentru cărți m-a împins în a deschide o nouă pagină și un blog personal dedicat cărților.

Pagina și blogul vor fi întreținute de mine și de Ștefan Andrei.

Ce veți găsi aici?
În primul rând, recomandări și recenzii, pentru că asta este ceea ce face un blog.
Concursurile vor fi, de asemenea, nelipsite, pentru că ceva trebuie să vă țină pe voi în priză și, mă gândesc serios la premieri ale activității, așa că, fiți cu ochii-n patru. :)

Vă mulțumesc pentru urmărirea paginii și a blogului și sper să împart plăcerea mea cu cât mai mulți dintre voi.
Le mulțumesc și editurilor și scriitorilor care sponsorizează cu cărți acest blog.

Bine v-am cunoscut, șoricei de bibliotecă!

Jovia.