Titlu: Grădina cu fluturi
Autor: Dot Hutchison
Editura: Herg Benet
Număr de pagini: 291
Din toată experiența mea literară de până acum, nu pot spune că am întâlnit două cărți la fel. Chiar dacă stilul de scriere se apropia, chiar dacă ideea era asemănătoare sau impactul sentimentelor era același, nu am întâlnit niciodată o carte mai brutală decât Grădina cu fluturi scrisă de Dot Hutchison.
Ca o antiteză, povestea cărții se bate cap în cap cu titlul care denotă atât de multă fragilitate, finețe, creând un tablou al frumosului. Pe de altă parte, atacând și acest concept, cartea este o îmbinare de mai multe genuri: polițist, thriller, mister.
Ce pot spune despre Grădina cu fluturi este că în mod clar și exclusiv este o carte destinată adulților. Forma pe care o ia povestea este aceea a unui interogatoriu, combinat cu scene de flashback care să completeze declarațiile unei victime.
„Să nu alegi nimic e tot o alegere. Neutralitatea e un concept, nu un fapt.”
Grădina cu fluturi spune povestea unui Grădinar, colecționar de fluturi, deosebit de restul prin modul său ciudat de a înțelege această pasiune. Astfel că, mai multe fete tinere, frumoase, ajung să fie închise de acest psihopat într-o grădină special amenajată pentru ele.
Dot Hutchison a creat o veritabilă experiență a îngrădirii libertății, dusă la un nou nivel, libertate în captivitate (dacă vă puteți închipui). Ideea atât de originală este de o brutalitate ieșită din comun, o altă față a violenței sexuale, cea mai barbară și mai fragilă formă a ei. Autoarea s-a dovedit a fi nemiloasă cu personajele sale, supunându-le la chinuri inimaginabile.
„E mai ușor pentru orori să te ajungă din urmă când ai un moment de odihnă.”
Apreciez enorm stilul de scriere, care nu m-a lăsat nicio secundă să mă plictisesc, firul narativ este, de asemenea, foarte bine structurat și denotă o atenție aparte acordată asupra detaliilor.
„Dreptatea e ceva relativ, defectuos în cele mai multe cazuri, și în realitate nu repară nimic.”
Am numai cuvinte de laudă pentru această carte și o consider chiar o operă, dar... este ceva care o trage în jos: finalul. Comparativ cu al ei conținut briliant, mă așteptam la un sfârșit pe măsură. Ceva care ar fi rezolvat tot, dar ridicat la nivelul în care s-au și desfășurat evenimentele precedente.
Ofer 9/10 șoricei acestei cărți, scăzută doar de finalul banal. O recomand cu mare plăcere adulților și le urez lectură plăcută celor care o citesc acum.
Pentru cei interesați, las mai jos linkul unde o puteți găsi:
https://www.hergbenet.ro/autor/dot-hutchison
Cu drag,
Șoarecele de bibliotecă
Mie mi s-a părut că finalul diminuează cumva forța interioară a protagonistei, tocmai pentru că ceea ce i s-a întâmplat n-ar fi fost o surpriză. Totuși, cartea mi s-a părut extraordinară, cu tot cu finalul :D
RăspundețiȘtergereDa, o diminuează cumva, dar parcă i-a luat și din farmec. Iar cartea da, este superbă. :)
Ștergere